| 1.
|
C'AUZĂ, cauze, s.f. 1. Fenomen sau complex de fenomene care precedă si, în condiţii determinate, provoacă apariţia altui fenomen, denumit efect, căruia îi serveste ca punct de plecare; motiv. 2. Problemă socială care interesează o colectivitate largă de oameni si pentru a cărei apărare si punere în valoare se duce o luptă susţinută. Cauza păcii. ◊ Expr. În cunostinţă de cauză = cunoscând bine chestiunile despre care este vorba. A face cauză comună (cu cineva) = a-si uni interesele (cu ale altuia). ♦ Motiv, raţiune. 3. (Jur.) Proces, pricină. ♦ Expr. A avea câstig de cauză = a i se da cuiva dreptate (într-o dispută etc.; a câstiga, a învinge. A da (cuiva) câstig de cauză = (despre un organ de jurisdicţie) a se pronunţa în favoarea uneia dintre părţile aflate în proces. (A fi) în cauză = (a fi) interesat, implicat într-o chestiune. A pleda cauza cuiva = a apăra interesele cuiva. [Pr.: ca-u-] - Din lat. causa, fr. cause.Sursă
: DEX'98
( 7154)
- valeriu |
| |
| 2.
|
CAUZ'A, cauzez, vb. I. Tranz. A fi cauza unei întâmplări; a pricinui, a produce, [Pr.: ca-u-] - Din fr. causer, it. causare. Sursă
: DEX'98
(7145)
- valeriu |
| |
| 3.
|
Cauză ≠ efect Sursă
: Antonime
(69825)
- siveco |
| |
| 4.
|
C'AUZĂ s. 1. considerent, mobil, motiv, pricină, prilej, raţiune, temei, (înv. si pop.), cuvânt, (pop.) noimă, price, (înv.) cap, obiect, povod, rezon, (fig.) izvor, sămânţă. (~ care explică producerea unui fenomen.) 2. obârsie, origine, (fig.) izvor, mamă. (~ tuturor succeselor e ...) 3. obiectiv, scop, ţel, ţintă, (înv.) pricină. (Luptă pentru nobila ~ a independenţei.) 4. v. proces. Sursă
: Sinonime
( 176026)
- siveco |
| |
| 5.
|
|
| |
| 6.
|
cauz'a vb. (sil. ca-u-), ind. prez. 1 sg. cauz'ez, 3 sg. si pl. cauze'ază Sursă
: DOR
(230520)
- siveco |
| |
| 7.
|
c'auză s. f. (sil. ca-u-), g.-d. art. c'auzei; pl. c'auze Sursă
: DOR
(230529)
- siveco |
| |
| 8.
|
C'AUZ//Ă ~e f. 1) Fenomen care provoacă sau determină apariţia efectului; motiv; temei; pricină. ~ principală. ~ obiectivă. 2) jur. Acţiune pentru care cineva apare în faţa judecăţii; proces. ◊ A avea câstig de ~ a câstiga un proces judiciar. A (nu) fi în ~ a (nu) fi implicat într-o acţiune. 3) Problemă socială, de mare importanţă, care preocupă o colectivitate de oameni si pentru a cărei apărare se duce o luptă. ~a păcii. [G.-D. cauzei; Sil. ca-u-] /<lat. causa, fr. cause Sursă
: NODEX
(326900)
- siveco |
| |
| 9.
|
A CAUZ//'A ~'ez tranz. A face să se producă; a provoca; a pricinui; a aduce; a produce. [Sil. ca-u-] /<fr. causer Sursă
: NODEX
(326894)
- siveco |
| |
|
|